Încep testele la om cu o nouă abordare pentru tratarea bolii Alzheimer. Cercetătorii au constatat că un gaz natural reduce neurodegenerarea
Un nou studiu realizat de cercetători americani a relevat că inhalarea de gaz Xenon a redus neurodegenerarea și a sporit protecția în modele preclinice cu Alzheimer.
Noi cercetări de la Mass General Brigham (BWH) și facultatea de medicină a universității Washington din St. Louis, Statele Unite, indică o abordare nouă a tratamentelor aplicate pentru protejarea împotriva maladiei Alzheimer: utilizarea gazului nobil Xenon, scrie News.ro.
Studiul a constatat că inhalarea Xenonului a suprimat neuroinflamarea, a redus atrofia cerebrală și a crescut starea neuronală protectoare la modelele de șoarece cu Alzheimer.
Rezultatele au fost publicate miercuri în revista Science Translational Medicine, iar un studiu clinic de fază 1 al tratamentului pe voluntari sănătoși este programat la începutul anului 2025.
„Este o descoperire foarte nouă care arată că simpla inhalare a unui gaz inert poate avea un efect neuroprotector atât de profund”, a declarat într-un comunicat autorul senior Oleg Butovsky, de la Centrul de Boli Neurologice al BWH.
Una dintre principalele limitări în domeniul cercetării și tratamentului bolii Alzheimer este producerea de medicamente care pot trece de bariera hemato-encefalică – dar gazul Xenon o face, spune cercetătorul.
„Așteptăm cu nerăbdare să vedem această nouă abordare testată la om”, adaugă el.
„Este interesant faptul că în ambele modele animale care modelează diferite aspecte ale bolii Alzheimer, patologia amiloidă într-un model și patologia tau într-un alt model, Xenonul a avut efecte protectoare în ambele situații”, a precizat autorul principal dr. David M. Holtzman.
Cauzele bolii Alzheimer nu sunt pe deplin înțelese, iar în prezent nu există niciun tratament care să vindece boala.
Caracterizată prin acumulări de proteine în creier, inclusiv tau și amiloid, maladia Alzheimer perturbă comunicarea dintre celulele nervoase și provoacă anomalii cerebrale progresive care duc la deteriorarea neuronală și, în cele din urmă, la deces.
Microglia, principalele și cele mai importante celule imunitare ale creierului, acționează ca „primi respondenți” atunci când ceva nu merge bine în creier și joacă un rol-cheie în reglarea funcției cerebrale în toate fazele de dezvoltare. Dereglarea microglială este o componentă-cheie a bolii Alzheimer.
Laboratorul american a conceput anterior o modalitate de a studia modul în care microglia răspunde la neurodegenerare și a confirmat că un fenotip specific al microgliei poate fi controlat (modulat) astfel încât să fie protector în boala Alzheimer.
Gazul Xenon, folosit în acest studiu la tratarea modelele de șoareci cu boala Alzheimer, a fost utilizat în medicina umană ca anestezic și ca neuroprotector pentru tratarea leziunilor cerebrale.
Xenonul penetrează bariera hemato-encefalică, trecând din fluxul sanguin direct în lichidul din jurul creierului.
Echipa a constatat în modelele de șoareci cu boala Alzheimer că inhalarea de gaz xenon a redus atrofia cerebrală și neuroinflamarea și a îmbunătățit comportamentul animalelor de a-și construi cuibul. De asemenea, a indus și a crescut un răspuns microglial protector care este asociat cu eliminarea amiloidului și îmbunătățirea cogniției. Împreună, aceste constatări identifică potențialul promițător al inhalării Xenonului ca abordare terapeutică care ar putea modifica activitatea microglială și reduce neurodegenerarea în boala Alzheimer.
Studiul clinic de la spitalul american (BWH), care inițial va include doar voluntari sănătoși, urmează să înceapă în următoarele câteva luni.
Pe măsură ce fazele inițiale ale studiului clinic sunt puse în aplicare pentru a stabili siguranța și dozajul, echipa de cercetare intenționează să continue să studieze mecanismele prin care gazul xenon obține aceste efecte, și în plus, potențialul său pentru tratarea altor boli, cum ar fi scleroza multiplă, scleroza laterală amiotrofică (SLA) și bolile oculare care implică pierderea neuronilor.
Echipa concepe, de asemenea, tehnologii care să ajute la utilizarea mai eficientă a gazului xenon, precum și la posibila sa reciclare.
„Dacă studiul clinic merge bine, oportunitățile de utilizare a gazului Xenon sunt mari și ar putea deschide calea către noi tratamente pentru pacienții cu boli neurologice”, spune coautorul studiului, dr. Howard Weiner, unul dintre directorii Centrului pentru Boli Neurologice de la BWH și cercetător principal în viitorul studiu clinic.
Răspuns” în combaterea inflamației și protejarea structurii cerebrale. Însă, în cazul bolii Alzheimer, aceste celule pot deveni disfuncționale, exacerbând neurodegenerarea. Studiul recent sugerează că inhalarea gazului Xenon nu doar că reduce neuroinflamația și atrofia cerebrală, ci și restabilește funcția protectoră a microgliei, oferind o perspectivă promițătoare în abordarea acestei boli complexe.
Aceste descoperiri reprezintă un pas semnificativ în direcția unor tratamente mai eficiente pentru Alzheimer, deoarece Xenonul demonstrează capacitatea de a traversa bariera hemato-encefalică și de a exercita efecte neuroprotectoare în modele preclinice. deși sunt necesare studii clinice suplimentare pentru a valida eficacitatea și siguranța acestui tratament la om, cercetarea deschide o nouă cale de explorare în combaterea neurodegenerării.
Cu un studiu clinic de fază 1 programat pentru începutul anului 2025, comunitatea științifică se află într-o așteptare plină de optimism. Dacă rezultatele se vor dovedi semnificative și pe pacienți umani, Xenonul ar putea deveni un instrument vital în arsenalul terapeutic împotriva bolii alzheimer, oferind o nouă speranță pentru milioane de pacienți și familiile lor. Această cercetare subliniază, încă o dată, importanța innovației și a colaborării interdisciplinare în descoperirea unor soluții care să schimbe cursul unor boli devastatoare precum Alzheimer.
În concluzie, studiul realizat de cercetătorii de la Mass General Brigham și Universitatea Washington din St. Louis deschide viewpoint noi și promițătoare în combaterea bolii Alzheimer prin utilizarea gazului Xenon. Rezultatele obținute în modelele animale – care au demonstrat o reducere a neuroinflamației,a atrofiei cerebrale și o creștere a activității microgliale protectoare – subliniază potențialul acestei abordări de a modifica cursul bolii. Capacitatea Xenonului de a pătrunde bariera hemato-encefalică și de a exercita un efect neuroprotector îl transformă într-un candidat valoros pentru viitoarele cercetări clinice.
Cu un studiu de fază 1 programat să înceapă în 2025 pe voluntari sănătoși, cercetătorii speră să valideze aceste descoperiri și să pregătească terenul pentru teste pe pacienți cu Alzheimer.Într-un domeniu în care opțiunile terapeutice sunt limitate și nu există o vindecare definitivă, utilizarea Xenonului reprezintă o direcție inovatoare care ar putea oferi speranță milioanelor de persoane afectate de această boală devastatoare. În timp ce înțelegerea completă a mecanismelor bolii rămâne un obiectiv în desfășurare, această abordare subliniază importanța continuării cercetării și a explorării unor soluții neconvenționale pentru a aborda una dintre cele mai complexe provocări ale sănătății publice.